Licheaua nu iubește - se face că iubește.
Nu crede - obligă pe alții să creadă.
Nu muncește - trăiește vorbind despre muncă.
Face carieră țipând: ”să se termine cu carierismul!”
Dacă e popă - nu crede în Dumnezeu.
Dacă e Poet, nu crede în Cuvânt.
Dacă e dascăl, se ascunde după trei citate.
Nu se descoperă, se acoperă (cu hârtii, ștampile, iscălituri).
Nu cunoaște, nu se cunoaște, nu recunoaște, în schimb, știe!
Nu are miros - și totuși pute.
Nu are culoare - dar îți ia ochii.
Nu știe să cânte - deși are o formidabilă ureche muzicală (pentru sunetul banilor, pentru vocea șefului, pentru aria momentului oportun).
Licheaua...o așezăm grecește, la mijloc, între un șmecher ce se descurcă hoțește, și un escroc.
Licheaua fiind șmecherul ce escrochează în permanență.
Și când doarme, și când visează,
și când declară dragoste sau devotament.
Și când își îngroapă muma.
Miciuna este adevărul său, ipocrizia e meseria sa, lingușirea e Arta pe care o exersează în pace și onor.
Noi vrem să fim brazi: el este : el este lichenul ce ne gâtuie (din dragoste, din patriotism).
El jură pe trecut, ca să-și asigure ziua de mâine.
Licheaua, nu se însoară din dragoste, ci se căsătorește bine.
Nu-și iubește nevasta : o folosește la toți indicii.
Nu-și crește copiii: și-i aranjează.
Nu mănâncă: se hrănește.
Nu doarme : se odihnește.
Nu gândește : meditează.
Nu judecă : emite judecăți (despre alții).
Nu vorbește, spune.
Nu spune, ia cuvântul.
Nu ia cuvântul fiindcă are ceva de comunicat, ci ca să spună că a spus.
Nu se pricepe la nimic - pricepe însă totul.
Acestea fiind zise , am dreptul să strig :
Allah este Dumnezeu
și
licheaua este râia sa .
Amin
și
aleluia.
.jpg)
