duminică, 15 martie 2026

HAI CU HAI

Mutând luna cu buricul
o fecioară-mi dă nimicul
alta șoldu-și pregătește
să-mi arunce iar un pește

Însă eu ce fac eu poetul
îmi ascund în cer scheletul
 și fac lumea să zâmbească
într-o horă românească

Ne unim soro ca nebunii
când cu alții când cu unii
totuși nu ne-am hotărât
pe cine strângem de gât

Doamne pe cine-l belim
ca s-ajungem la sublim

Costel Zăgan


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

HYPERION, NR.1-2-3, 2026

 COSTEL ZĂGAN POEZIE DE OCAZIE Nu umblu cu rănile la vedere nu vă deranjez cu poezia mea numai tăcerea uneori îmi cere numai cuvântul uneori...