La început, toți scâncim în aceeași limbă.
Costel Zăgan, Inventeme
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
COSTEL ZĂGAN POEZIE DE OCAZIE Nu umblu cu rănile la vedere nu vă deranjez cu poezia mea numai tăcerea uneori îmi cere numai cuvântul uneori... -
Mutând luna cu buricul o fecioară-mi dă nimicul alta șoldu-și pregătește să-mi arunce iar un pește Însă eu ce fac eu poetul îmi ascund în ce...
Ne bâlbâim mult mai târziu!
RăspundețiȘtergere