Limita mea-i poezia
poezia n-are nicio limită
cine dă și cine primește
întreb și eu introductiv
nimeni nu mă ia în serios
caut zei și-n gaură de șarpe
brusc aud parcă pe la spate
străinule străinule străinule
du-te acasă prietene
COSTEL ZĂGAN, POEME POLIȚISTE
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu