RUGA POETULUI

 Mă-năbuș

Doamne

ia-mi cerul

de pe

suflet

îmi gâdilă

tălpile

prea dulci

păcate

pământul

du-l

o

Doamne

dincolo de stele

și

cuvinte

cu

lacrimi

să cântăresc

albastrul

dintre

noi

cu

lacrimi și rugi

Doamne

sunt

de bunăvoie

prizonierul tău

absolut

eliberează-l

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE