SCRISOAREA VÂNTULUI

 Zeița Atena râde de mine

în zadar ai barba albă

chiar cuvintele-s turbine

la gât ghilotina-i salbă

Costel Zăgan, Axiomele lui Don QUIJOTE

RAPORT

 Poporul nu/mai pare mort

Costel Zăgan, Universuri paralele

OCAZIONAL MEȘTERUL MANOLE

Înaintez din poem în poem

înaintez din rană în rană

Doamne de ce să mă tem

de seceta contemporană

Înaintez din rană în rană

toate mă duc spre potop

și-s ca lumea din jur vană

uneori mijloc uneori scop

Toate mă duc spre potop

Doamne de ce să mă tem

durere am strâns un snop

evadez din poem în poem

Evadez din rană în rană

ca Manole în prima Ană

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II

RUGA POETULUI

 Mă-năbuș

Doamne

ia-mi cerul

de pe

suflet

îmi gâdilă

tălpile

prea dulci

păcate

pământul

du-l

o

Doamne

dincolo de stele

și

cuvinte

cu

lacrimi

să cântăresc

albastrul

dintre

noi

cu

lacrimi și rugi

Doamne

sunt

de bunăvoie

prizonierul tău

absolut

eliberează-l

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE